Nedumerire [penal]

În urmă cu câţiva ani m-am căsătorit (din dragoste) cu o văduvă care avea o fată de 18 ani. Tatăl meu, după căsătorie, ne-a vizitat de mai multe ori, ca până la urmă să se îndrăgostească de fiica mea vitregă, cu care în cele din urmă s-a şi căsătorit (fără a-mi cere consimţământul).
Deci fiica mea vitregă mi-a devenit mamă vitregă, iar tatăl meu - ginerele meu. Soţia tatălui meu, adică fiica mea vitregă, care în acelaşi timp este şi mama mea vitregă, a născut un băieţel, care logic, îmi este nepot, fiindcă eu sunt soţul mamei fiicei mele vitrege, însă acest băieţel este şi fratele meu. În acelaşi timp soţia mea a devenit bunică, deoarece este mama soţiei tatălui meu, iar eu sunt nepotul soţiei mele.
Nu mult mai tarziu soţia mea a născut şi ea un băieţel care a devenit cumnat cu tatăl meu, fiind fratele vitreg cu soţia tatălui meu şi în această calitate este şi unchiul meu. Copilul meu este fratele mamei mele vitrege, iar prin mama mea vitregă - soţia mea a devenit bunică şi eu am devenit propriul meu bunic.
Având în vedere cele de mai sus, vin şi eu cu o întrebare: dacă băiatul meu, care în acelaşi timp este şi unchiul meu, cumnat cu tata şi frate cu mama mea vitregă, are sau nu drept la alocaţia de stat pentru copii?
Cu stima!

Unu. Doi. Trei. Patru. Cinci. Bum!

Din titlu va dati seama ca stiu sa numar. Dar nu numai atat, nooo. stiu pana la infinit. Numai ca inca nu am ajuns la el, vreau sa- intrec pe Chuck Norris, vreau sa numar pana la infinit de TREI ori. (baliverne!)
Mai sunt si copii aia mici care te sacaie pe creier pana nu mai rezisti (ei sunt mai rezestenti decat geamurile termopan care ''rezista si rezista si rezista etc''). Stai pe strada frumos si te jos cu un geniu neinteles de trei ani care este la gradinita de ceva timp si tu ca un om de nadejde te duci cu el pe strada. Ok. Treaba e frumoasa. Toata lumea te aclama. Da' la un moment dat dupa multe abtineri geniul te enrveaza pana iti sar capacele si tu ii iei mingia sau cu ce te jucai tu. Sare el ce sare si isi da seama ca esti prea mare decat el (cu toate ca mereu striga ca el este mai mare decat tine!!) si de departeaza frumos de tine, cu pasi mici, (doi-trei ca daca sunt prea multi crezi ca are tendinta de a parasi teritoriul) se opreste isi pune mainile in san si se uita amenintator la tine (pentru ca asa facea Ben10, sau BatMan sau alta grozavenie de la tv) si iti spune printre dinti : ''Daca nu mi-o dai, ma duc si te spun la mama!!'' , tu faci o expresie gen ''m-ai spart! si ce crezi ca o sa mi se intample pustiulica [inafara ca mama ta o sa-ti tina partea si o sa tipe la mine ca eu sunt mai mare si ca ar trebui sa ma port ca atare pentru ca si eu am fost la fel si mai eram si rasfatat (nu eram rasfatat! si oricum nu ma uitam la tampeniile de acum de la tv!)]''. Geniu:''Pana numar la zece mi-o dai!'' (doar pana la zece invatase sa numere, da dar tu stiai pana aproape de infinit!!). ''Unu. Doi. Trei. ... Zece. Da-o!!'. Si apoi intinde mana ca un rasfatat mic ce este si tu care esti mai incapatanat ca niciodata o tii la tine si admiri cum geniu' se abtine sa nu scoata flacari pe urechi, nas, ochi si ce mai are.
Si uite asa te-ai ales cu o cearta zdravana. Dar ca orice adolescent esti mandru peste poate ca te-ai razbunat pe piciu ala caruia i-ai dat mare parte din jucariile tare care acum sunt rupte (poate unele si la gunoi).
''DAR EI SUNT MICI!! SI VOI ATI FOST!! POATE SI MAI NESUVERITI!!''
''NU!! NU AM FOST!! NU-L MAI APARA PE EL!! NOI NU AM FOST ASA!! '' [:O)]