vineri, 29 ianuarie 2010

Intr'o nebunie eterna

Nu am scris pe blogul asta nimic ''spiritual'' ca sa zic asa. Sa scriu acum, eu am multe in cap, 70% raman acolo.

Aseara imi venisera multe cuvinte in cap acum s'au dus toate, poate ca o sa se intoarca.

Probabil ca multi ati vazut diferenta intre ioana pe care o stiti si ioana care se pare ca e din ce in ce mai ciudata pe zi ce trece. Dar vreau sa precizez ca sunt la fel, aceeasi tipa care rade intruna, aceeasi tipa care e realisto-pesimista, aceeasi tipa. Numai ca am inceput sa citesc mult mai mult, m'am retras incet incet fara sa vreau de la mult iubitul Stephen King catre beletristica, ceva mai simplu. Am stat si m'am gandit intr'o zi, cum ar arata o carte buna? Am gasit raspunsul: o carte buna trebuie scrisa in cuvinte simple ce ating si cel mai indepartat colt al mintii, o carte ce dezbate un simplu subiect in zeci de pagini fara sa te faca sa pleci.

Am gandit mult unele cuvinte, unele parti ale vietii. Acum o sa spun ceva ciudat: moartea este ceva frumos, ea este inceputul sfarsitului. De ce ne e teama de moarte nu stiu, poate ca ne e frica de ce va fi dupa. Chiar daca te dai indiferent tot te'ai gandit macar o data ca este ceva dupa cosciug si oase.

Pe mine ma vezi foarte rar trista, atunci inseamna ca este ceva. Ofera ceea ce doresti sa ti se ofere. Este totusi sec sa fii cu totul fericita, parca lipseste ceva, lipseste gramul acela de diferenta, de rau. Raul de care toti avem nevoie pentru a inainta si a ne maturiza.

Am spus destule, dar este doar o infima parte din cate am gandit.

Sfarsit.

marți, 26 ianuarie 2010

Pentru ca tot vine sfarsitul

Sfarsit de semenstru. Fain moment. Cand vezi ca ai medii de toata frumusetea si ca profii ''dau din burta'' note. Daca in generala aveam peste 9.93 media pe semestru acum sunt praf, ca si toti din clasa/liceu (iertare celor 4 care sunt mai sclipitori ca noi).

Dar nu am ales titlul acesta doar pentru a arata ca vine vacanta si sfarsitul minunat al primului semestru. Acesta va fi un post lung, asa cred. Am calculat, cand o sa vina ''sfarsitul lumii'' o sa am opste' ani. Macar nu o sa mor minora. Din pacate juratul revelion la munte de 18 ani nu o sa'l prind, trist. Bine ca nu cred nimic din toata povestea cu mayasii si 2012 si bla bla.

In schimb ar trebui sa vina sfarsitul prostiei, atata mediatizare pe tema flacarii violet, psd, tradare, ah1n1, etc. Daca s'a ajuns sa dai pe toate posturile si sa vezi acelasi lucru, e nasol. Asta e prostie pura sa forezi intr'un lucru tembel. Hai, mai mere, o data, de doua, da' nu o saptamana!

M'am uitam sambata sau duminica si am vazut bucharest fashion show, parca asa era. M'a ''intristat'' uratenia, ca sa zic asa, a tipelor. Tipele nu aveau fete de manechine, dar ar fi putut arata ca unele daca ar fi fost machiate intr'un mod in care sa le fi avantajat ca fotomodele, nu ca tipe. Nu ca as fi o tipa cu nasul pe sus, ceea ce clar nu sunt, dar am dreptul la libera exprimare.

As folosi emoticoane, dar asta ar da mai mult ca o pagina de blog'mess (urat cuvat).

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Ce vreau eu

Postarea este scrisa de un om scrantit. Asa de scrantit incat isi vede propria tampenie ca pe ceva bun.

Ce vreau eu?! Vreau sa traiesc. Si acum se aude murmurul din sala: Vrea sa traiasca?! Pai asa traieste, nu vezi!? Ea nu mai vrea prieteni, iubire, ura, fericire?!

Dupa ce in ultima luna mi'a murit un prieten bun, ma' 4 year dog, Terra, gandesc oleaca mai altfel. Si ca o mare paranteza, poate ca citind zici ca e doar un caine, asa cred ca as fi zis si eu, dar sa'ti vezi propriul caine murind sub ochii tai (plus ca o zi inainte de asta murise her puppy tot in fata mea), e nasol, nu vreau ca asta sa i se intample cuiva, cu toate ca asta te trezeste putin la realitate.

Am plans de 3 ori in viata mea, plans pe bune nu smiorcaieli. Prima oara acum vreo 3 ani, dar acea era o exteriorizare a spaimei, a sangelui. Iar urmatoarele doua au fost cand mi'au murit aceti doi caini.

Sa ne intoarcem la dorinta mea pentru ca am vorbit destul despre ''javrele ei''. Daca traiesc am timp si sa iubesc si sa'mi fac prieteni, o sa am timp pentru tot. Sigur ca daca nu ai sanatate e altceva. Sigur ati auzit oameni ce in spital, avand boli grave, spuneau ca ar renunta la tot numai sa traiasca.

M'am decis, anul 2010 o sa fie un an frumos.