vineri, 29 ianuarie 2010

Intr'o nebunie eterna

Nu am scris pe blogul asta nimic ''spiritual'' ca sa zic asa. Sa scriu acum, eu am multe in cap, 70% raman acolo.

Aseara imi venisera multe cuvinte in cap acum s'au dus toate, poate ca o sa se intoarca.

Probabil ca multi ati vazut diferenta intre ioana pe care o stiti si ioana care se pare ca e din ce in ce mai ciudata pe zi ce trece. Dar vreau sa precizez ca sunt la fel, aceeasi tipa care rade intruna, aceeasi tipa care e realisto-pesimista, aceeasi tipa. Numai ca am inceput sa citesc mult mai mult, m'am retras incet incet fara sa vreau de la mult iubitul Stephen King catre beletristica, ceva mai simplu. Am stat si m'am gandit intr'o zi, cum ar arata o carte buna? Am gasit raspunsul: o carte buna trebuie scrisa in cuvinte simple ce ating si cel mai indepartat colt al mintii, o carte ce dezbate un simplu subiect in zeci de pagini fara sa te faca sa pleci.

Am gandit mult unele cuvinte, unele parti ale vietii. Acum o sa spun ceva ciudat: moartea este ceva frumos, ea este inceputul sfarsitului. De ce ne e teama de moarte nu stiu, poate ca ne e frica de ce va fi dupa. Chiar daca te dai indiferent tot te'ai gandit macar o data ca este ceva dupa cosciug si oase.

Pe mine ma vezi foarte rar trista, atunci inseamna ca este ceva. Ofera ceea ce doresti sa ti se ofere. Este totusi sec sa fii cu totul fericita, parca lipseste ceva, lipseste gramul acela de diferenta, de rau. Raul de care toti avem nevoie pentru a inainta si a ne maturiza.

Am spus destule, dar este doar o infima parte din cate am gandit.

Sfarsit.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu